Condamnare prin viciu de procedură
... invocat, ca o excepție:
trăim cu toții pe culoarul condamnaților la moarte
printr-o sentință pronunțată în lipsă,
încă înainte de început, de data nașterii
și fără nicio cale de atac,
emanând de la instanța ultimă, supremă,
iar redactarea nu conține vreo justificare motivată,
mai mult, nici nu ar avea o minimă importanță,
fiindcă... oricum este postumă...
... respinsă, ca nemotivată, pentru lipsa de-orice studiu, neînvățată lecție:
e paradoxul asumării existenței, singurul accept aparte,
prefăcut de cum ar fi uitată, ori voit ascunsă de-un cotidian, ce-i umbra de-o eclipsă
în faldul fricii necunoașterii,
ori, tocmai că-i știut că nu i s-a venit de hac,
este precum o teoremă,
îndeajuns că-i numai enunțată,
un troc sperat, fără chitanță,
că execuția nu va fi pusă-n practică, de ștergi zi după zi, pân' se sfârșește gumă...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 octombrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.