Timp așezat pe omoplatul cerului
Timpul m-a așezat întâmplător pe omoplatul cerului,
La un pas de marginea spațiului apele câștigă
Dreptul de a-mi face beciul piscină,
Îmi statuez picioarele într-un bulz cu mămăligă.
Simt că mă pândesc avioanele pline cu îndrăgostiți,
Nervos trepădușii fără Dumnezeu desenează moartea,
Trasoare explozive fac bucăți din iubire,
Vopsesc în sânge pacea, deznădejdea li-i partea.
Și eu, de ce plâng Doamne pentru-o mică-ncercare?
Îmi voi pune acoperiș la casă, voi întări pereții
Și la marginea timpului voi pleca împreună
Cu femeia iubită, să vopsim la sălcii amenții.
Vom face cununi din curcubeie și stele,
Vom trece prin zodii ca zilele-n an
Și vom reveni pe pământ cu omoplatul cerului
Să-i dăm câinelui flămând un fragment de ciolan!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.