La bădiţa Ion Creangă

Se umblă cu uratul, bădie ieşi afară,
Vin îngerii în cete lumină să-ţi aducă
Deschide-le portiţa ca-n vremi de-odinioară
Şi spune-le poveşti pe prispă, la bojdeucă.

Răsună valea toată de zurgălăi şi bice,
Căpriţe şi căiuţi au împânzit Ţicăul,
Jienii şi ursarii au început să strige
Cu datini din străbuni vin să alunge răul.

Sosit-au urători tocmai din dealul Bucium,
Stau în cerdacul casei, trăistuţele li-s pline,
E noapte, e târziu şi-s obosiţi de drum,
Dar n-au uitat bădiţă să treacă pe la tine.

Din an în an se-opresc la casa cu-amintiri
Unde săpată-n ziduri e umbra dumitale,
Aici, bădie dragă, ai îngropat trăiri,
Cu fratele Mihai, în nopţi patriarhale.

Noi regăsim în ea, copilăria noastră,
Profunde rădăcini au împânzit şi dor...
Azi lampa este stinsă, nu-i nimeni la fereastră
Doar cetele de îngeri ce-aşteaptă în pridvor!

poezie de Angelina Nădejde (1 decembrie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Votează! | Copiază!