Maria nu întârzie prea mult în vizită la colegul ei, comandantul misiunii, dar în acest răstimp, avu ocazia de a-și vedea colegul într-o altă postură inedită...
Maria nu întârzie prea mult în vizită la colegul ei, comandantul misiunii, dar în acest răstimp, avu ocazia de a-și vedea colegul într-o altă postură inedită: aceea de bucătar și chelner, în același timp. Băiatul se retrăsese la bucătărie, unde-și așezase, peste uniforma albastră, șorțul de bucătar, apoi, după ce pregătise rapid mâncarea, venise cu o tavă și așezase pe masă cina. Maria îl privea uimită: purta șorțul de bucătar peste uniforma pe al cărui rever străluceau cele șase bulinuțe aurii, însemnele comandantului; stranie combinație! Nu comentă nimic pe această temă, mai ales că nici părinții lui, probabil obișnuiți cu acest gen de comportament al fiului lor, nu spuseseră nimic. După ce Lucian strânse masa, lăsând totul în ordine, cei doi colegi se pregătiră de plecare; evident, băiatul lăsase șorțul la bucătărie. Acum era doar comandantul...
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.