Curiozități exterrice
De-aș fi vizitator 'n planetă nouă
Aș avea sigur multe întrebări;
De ce-ar fi gazdele nu una, două
Și pentru ce atâtea tevatură, alergări?
N-aș înțelege cum deși-s la fel
Și unii-i pedepsesc pe alții inutil
Când loc e-un singur și eternel
Nu-l au... O iau mereu din stadiul de copil!?!
Mai grav, n-au toți aceleași daruri
Și le fac tocmai cei ce n-au
Consumând clar de zi până ce staruri
Le luminează-n puncte dragoste, ce dau!
Ciudat, adesea se adună-n gloate
Și scot straniu de sunet, dau din mâini
Pentru câțiva sau unul; venerându-i poate
Sau se-nfruntând s-aibă mai multe pâini?
Și cum dispun de surse, am făcut contul;
Că nici nu-i necesar atâta zbucium,
Căci tot le e foarte scurt și-s doar acontul
De-o lume... Ce-alertez c-un lemn, ce-i zice bucium!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.