De la capătul trenului, din ultimul vagon, resimți cel mai acut senzația părăsirii. Acolo realmente îți fuge pământul de sub picioare, traversele se succed a...
De la capătul trenului, din ultimul vagon, resimți cel mai acut senzația părăsirii. Acolo realmente îți fuge pământul de sub picioare, traversele se succed atât de repede încât nu le mai poți distinge, șinele lucesc până departe, înapoia ta, întreg peisajul pare să se mistuie într-un vârtej amețitor, în vreme ce tu simți cum te învăluie o tristețe moleșitoare, lăsându-te cuprins de sentimente amestecate, ca și când o mână nevăzută te-ar trage înainte iar alta te-ar împinge înapoi, spre locul pe care tocmai l-ai părăsit.
Mihail Mataringa (25 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.