Rătăcit
Cuprins profund de ochii tăi,
Lin pierd șirul vieții cruzi.
Mă las purtat de tu și noi
Printre vise și iluizi'...
O atingere mi-ar fi de-ajuns
Să revin de-unde-am plecat,
Însă tu tot mă scufunzi
În locul de mult uitat...
Găsesc acolo amintiri
Sentimente multe... o comoară
Închid ochii și suspin
Gândul că nu te mai am, mă omoară.
Dorința tare mă apasă,
De-a rămâne veșnic rătăcit,
În inima ta uitată,
De teamă să nu fi orbit.
poezie de Ilie Vlăduț (29 aprilie 2012)
Adăugat de Ilie Vlăduț
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ilie Vlăduț. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.