Iarna
Stepa mea! În depărtarea de zăpadă
Vântul își doinește viața lui nomadă.
A-noptat adânc. Câmpia pare moartă
Numai dragii mei salcâmi oftează-n poartă.
I-auzi lupii! Satul în mormane tace.
Bolta neagră-și sparge găuri prin găoace.
I-auzi lupii! Urcă-n ceruri luna plină,
Umbre gârbove se-alungă după mine...
poezie clasică de George Meniuc
Adăugat de Simona Enache

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.