* * *
Din veci natura-nvață,
făcând copila și femeia,
cum s-o desăvârșească pe aceea
ce-mi arde inima și mi-o îngheață.
Deci, în dureri, o viață
nu m-a-ntrecut vreun om;
chin, spaimă, plâns molcom
prind, pe măsura cauzei, tărie.
La fel și-n bucurie,
nu-i om si nu va fi asemeni mie.
poezie celebră de Michelangelo din Poezii (1986), traducere de C.D. Zeletin
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
