Vis
Visez să am o pasăre,
iar mama să mă nască în cuib...
Niciodată n-am mers!
Pe picioarele mele s-au lipit fluturii
crezând că sunt floare...
Și-au lăsat viața pe pielea mea,
obligându-mă să târăsc
greutatea nefericitei lor treceri.
În cuib mă simt abandonată...
Hrana păsării trece,
mai întâi,
prin ciocurile celorlalte ființe.
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
vot: idee interesantă, exprimare plăcută, ton serios
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre păsări
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre picioare
- poezii despre naștere
- poezii despre mamă
- poezii despre greutate
- poezii despre fluturi
- poezii despre flori
