Fumegă înserarea
Fumegă-nserarea pe ulițele roase
Himerele coboară în șiruri din oglinzi
Păianjenii tristeții se lăfăie pe grinzi,
Pădurile adorm în scorburile joase
Cocoșii de pe case fac iar larmă
Și alergii la vânturile stranii
La miezul nopții-au nechezat cârlanii
Când a bătut un clopot de alarmă
Un flux de ape unduie agale
Un plop stingher uitat la mantinelă
Spre care urcă lent o pasarelă
Iar aerul e aspirat în foale
Un sentiment acut de conservare
Cuprinde brusc întreaga esplanadă
Imboldul cărnii care stă să cadă
De unde trebuia să zboare
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
