Vânt din colb de vise

pătrund dincolo de retina ochilor tăi
unde mă regăsesc în infinitul adânc, din ei
înot pe margini de timp ca să nu mă înec și țin, mâna ta
nădejde de lumină prin clipa divină, ce-mi vei da
mă uit la sânul tău și văd omenirea, născând
iar valurile lumii crescând și înălțându-te-n gând
tu salți gene de orizont care lunecă-n răsărit, de apus
și aripi de vânt, din colb, din vise, pentru drumul cel sfânt

poezie de (martie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook