Vers sumbru

Dorință,
Nemuritoare ești.
Stau să văd trecutul
Pe margine de-abis,
Poate mai crește infinitul.

Suferință,
Negru Univers.
Nemijlocit mi-e cântul,
Plutesc și vreau să cred,
Cuprins de jale și de nostalgie.

Simt,
Prin vine curge apă
Cu miros de tămâie,
Și se mai roagă trupul,
Că vrea să reînvie.

Strigă,
Ecoul morții.
Când viitoru-aleargă,
Nu mai am viață,
Rătăcită, mor în neștire.

poezie de (2008)
Adăugat de Elena ChitoroagăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook

 
Citatepedia se îmbunătățește și prin votare. Nu uita să dai cel puțin un vot/zi. Durează doar câteva secunde!