Vers sumbru
Dorință,
Nemuritoare ești.
Stau să văd trecutul
Pe margine de-abis,
Poate mai crește infinitul.
Suferință,
Negru Univers.
Nemijlocit mi-e cântul,
Plutesc și vreau să cred,
Cuprins de jale și de nostalgie.
Simt,
Prin vine curge apă
Cu miros de tămâie,
Și se mai roagă trupul,
Că vrea să reînvie.
Strigă,
Ecoul morții.
Când viitoru-aleargă,
Nu mai am viață,
Rătăcită, mor în neștire.
poezie de Elena Chitoroagă (2008)
Adăugat de Elena Chitoroagă

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.