Umbla pe piscuri
goale fără popas de dimineață
până seara unde nici vulturii
nu ajung în zborul lor nebun
se pierdea în noapte târând
trupul cu-un surâs sarcastic
strângea piatra care îl rănea
știa că asta îl ținea în viață
câteodată se ținea de-un colț
de cer cumpănind iar în gând
sălta peste un zid de ceață
pășea fără să vrea în vânt
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre vulturi
- poezii despre viață
- poezii despre seară
- poezii despre sarcasm
- poezii despre noapte
- poezii despre nebunie
- poezii despre gânduri