Frunză molcuță, Toamnă desculță

Din frunze, vântul țese covoare,
Le pune toamnei, moi, la picioare;

Sunt veștejite, asta le ține
Să nu-i rănească tălpile fine;

Când se usucă, își ia botine,
Le poartă până ce iarna vine...

Toamna-i desculță, și, prin urmare,
Frunza-i molcuță, ea, fată mare.

poezie de (1 septembrie 2021)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook