Urme prin zăpadă

Păşesc zăpada necălcată,
Prin locuri care-mi dau fiori,
Urma să-mi rămână nestricată,
De paşii altor trecători.

Tot singur calc exact la fel,
Al meu pas pe-al tău îl îngână,
Şi calc cu putere lângă el,
Să pară că am păşit tot împreună.

Sunt multe urme prin zăpadă,
Dar doar una-i talpa ta,
Care s-a oprit să vadă,
Unde este urma mea.

Este cea mai accentuată,
Ai călcat cam cu putere,
Pare de la doruri apăsată,
Şi parcă-i îngheţată de durere.

Urmăresc să văd unde mă duce,
Dar treptat pasul îţi dispare,
Căci o altă urmă la răscruce,
Lângă a ta timid apare.

Am să rămân tăcut în spate,
Rămas sporadic în decor,
Căutând urma care poate
O să mă înveţe cum să zbor.

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (februarie 2021)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!