Vecina

Foaie verde şi-o sulfină
Am o tânără vecină
Subţirică, înăltuţă,
Mlădioasă şi drăguţă.

Dar ca s-o invit în casă
Codul etic nu mă lasă
Şi la bloc, precum se ştie,
E şi-o deontologie...

Şi privesc cu încântare
Ca albinele la floare,
Dar deşi poftesc la miere
Îmi refuz acea plăcere.

Văd că este singurică
Şi nu pare că-i e frică,
Însă eu cu mult temei
Mă gândesc la anii mei.

De aceea n-am curaj
Să cobor doar un etaj
Şi regret, că-n deplasare
Etica n-are valoare.

poezie de Octavian Cocoş (25 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!