Eu, Lucian Blaga...
Pașii mei
au amprentat lutul
pentru posteritate.
Mi-e dor
de filele în care înfloreau veșnicii.
Viața îmi este acolo.
Citiți-o!
V-am lăsat moștenire craniul.
Gândirea lui a construit miracolul,
a răspândit dorințe sub picioarele voastre.
Când treceam izvoarele tăceau.
Tăceau pentru voi
și apoi izvorau "sub picioarele mele de stâncă".
Pășiți încet!
N-aș vrea să-mi mișcați trupul.
poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Inaintand prin ceata" de Mariana Moga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi poezii despre viață, poezii despre stânci, poezii despre picioare, poezii despre moștenire, poezii despre lut, poezii despre gânduri sau poezii despre dorințe
