Așteptam să cadă nădejdea
Și totuși speranța renaște în lumea de arșiță care trece prin sufletul omului. Cu brațele întinse, așteptam să cadă nădejdea, dar știam că această durere îmi va salva viața, că am datoria să caut în continuare izvorul printre pietrele arse.
poezie de Camelia Oprița (2017)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
vot: idee genială, exprimare frumoasă, ton serios
Vezi poezii despre viață, citate de Camelia Oprița despre viață, poezii despre suflet, citate de Camelia Oprița despre suflet, poezii despre durere sau citate de Camelia Oprița despre durere