Octombrie răzvrătit

Pe malul râului se leagănă arinii,
bătuţi de vânturile aspre, nemilos,
din tufele uscate se ivesc ciulinii
lăsându-şi cupele semeţe tot mai jos.

Vin ciorile în cârduri să se-aşeze
pe crengile ce plâng necontenit,
scrâjnesc ţâţânile trezite-n metereze
la marginea cetăţii-n zidul povârnit.

Şi vine o tristeţe dinspre munte
cu mantia cernită-ntinsă peste văi,
în josul râului, trecând pe punte,
ajung şi brumele, în ritm de zurgălăi.

Aprinde focu-n sobă mai degrabă,
aşază lemnele pe stratul de tăciuni,
sărută-mă-ndelung şi fără grabă,
la pieptul tău iubito să mă-aduni!

poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!