Cu brațele întinse, așteptam să cadă nădejdea, dar știam că această durere îmi va salva viața, că am datoria să caut în continuare izvorul printre pietrele a...
Cu brațele întinse, așteptam să cadă nădejdea, dar știam că această durere îmi va salva viața, că am datoria să caut în continuare izvorul printre pietrele arse.
aforism de Camelia Oprița din Cum pot sădi urmele tale în drumul vieții mele? (2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
vot: idee genială, exprimare frumoasă, ton trist
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!