Lady - II

Şampanie, aur şi caviar
Tangoul ultim, pradă vie...
Tu îmbrăcată în alb sumar,
Eu aruncându-mă-n propria beţie!

Muşc din buzele tale moi
Şi trupul tău se prelinge peste mine...
Atâtea patimi iar pătrund în noi
Încât se tulbură îngerii în mănăstire!

Un dans carnal fără de temeri
Pistoalele celorlalţi pe masă...
Tu aruncând speranţele de ieri
Sub rochia alba de mătasă!

... Şi cântă muzica, şi cântă aprins;
Ochii celorlalţi ard de invidie...
Mă prăbuşesc în vis, în vis învins;
De tine Lady, nici lacrima nu mai ştie?!

poezie de Constantin Anton din Simplitate şi firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!