Orașul unde tace Dumnezeu

În urma noastră e un rest de ieri
orașele-au plecat cu două trenuri
în carnea mea și duc spre nicăieri
îmbrățișarea ta din alte vremuri.

Aș fi putut să nu-mi mai amintesc.
Mi-ai șters, plecând, scrisorile și trupul
de trupul tău de ieri și de sărutul
din care, azi, doar umbre te vestesc.

Aș fi putut să uit și să nu știu.
Statui de gol și gol de pași pe stradă
Doar ochii mei, pe urlet de zăpadă,
doar tu prin ei și vântul pământiu.

Aș fi putut să mi te tac în gând,
să mi te plec, să mi te-nchid în ziduri
cum ai plecat și tu pe triste riduri,
în lutul meu, de tine, mă scufund.

Să mi te plec și să te tac, mi-e greu.
Rămână acest cântec despre tine
să ducă-n vânt vagoanele pe șine
și-orașul unde tace Dumnezeu...

poezie de din Oglinzi 2
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Oglinzi vol.2: Orasul unde tace Dumnezeu" de Camelia Radulian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.00- 26.60 lei.
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook