Mi-am depus candidatura

Mitomel, gândind la rece,
Fără chef în toamnă sumbră,
Să rămână sau să plece...
C-a ajuns din om, o umbră,

Cu o leafă cât factura
La lumină - şi atât! -
Şi de foame strângând gura,
A-nghiţit nodul din gât.

Ar pleca din ţara asta
Sărăcită de golani,
Da îl sâcâie nevasta
C-o s-o uite peste ani.

Că îşi va găsi pe alta
C-un IQ mai arătos,
Ea se va zvârli în balta
Ce-a secat... în lut păstos...

Ea nu ştie să trăiască
Fără el, şi va muri,
Ş-apoi cine s-o pocnească
Chiar şi când va însuri?

Mitomel strâmbându-şi moaca,
După trei înjurături,
Că îl macină ca toaca,
Iată, ia nişte măsuri!

- Măi, nevastă, aiurită,
Tu mă vezi vreun Făt-Frumos?
Ce te zvârcoli ca pe plită?
Nu-s genetic arătos.

M-am gândit, pe-un ciot, în poartă,
Eu aş candida, legal,
Nu am masterat, - se poartă -
Ştiu minţi, am papagal...

O să le promit şi marea,
Sarea gratis, de pe val,
Şi voi garanta schimbarea
Până muşc din caşcaval.

Le promit că-n plictiseală
Şi în lene, delăsări,
Vor primi fără-ndoială,
Şi-un hamac cu legănări...

Ea-l priveşte ca dementa,
Procesând cumva mai lent...
- Bravo, că oricum freci menta,
Şi-n prosteală ai talent!

Te-or vota dac-ai promite,
Că măreşti oficial,
Alocaţii, pensii, mite,
Ajutorul-Social.

Sunt atât de mulţi prostani...
Scuză-mă, aşa am zis?
Rectific, sunt mulţi sărmani,
Ce nădăjduiesc şi-n vis.

- Măi fată, tu eşti o artă!
- şi-i pupă ochii şi gura –
Şi în zori zbiară în poartă:
- Mi-am depus candidatura!

Şi-or vota ca nişte fraţi,
Cei naivi... la ochi, legaţi...

pamflet de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!