Carmen, dulce poezie

Carmen, dulce poezie,
Cânt duios în armonie,
Înflorită orhidee
Dezbrăcată de clişee.
Pe ai lumii mari poeţi
Să te cânte îi înveţi.
Cu-ai tăi sâni roz, trandafiri,
Pictori pătimaşi inspiri.
Note în diverse game
Fac săli pline să te-aclame.
Pe îndrăgostiţii bravi,
Ţi-i faci pe vecie sclavi.
Drumeţilor ce te văd
Le laşi în inimi prăpăd;
Fiori şi-un tremur prelung,
Când te-admiră îndelung.
Fluturate plete-n vânt,
Îi lasă fără cuvânt.
Zâmbetul de-l afişai
Atingeau un colţ de Rai.
Şolduri unduind c-un grad,
Îi aruncă-n fund de Iad.
Eşti licoarea ce-i îmbie,
Carmen, dulce poezie.

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!