În căutarea artei

Eu nu sunt o artistă, inima mea însă,

în căutarea frumosului m-a trimis,

să-ncerc a-l găsi chiar și-n al meu abis.

Nu-i treabă ușoară, vă zic..,

dar rezultatul va veni negreșit

atunci când dorința-i așa mare

că se confundă cu însăși viața în spirale.

Cortina lumii materiale am tras, saturat

și-o alta pe cerul scenii mele s-a desfășurat...

Aici nu se stă cu picioarele pe pământ,

aici, nimic nu-i nevoie s-atingi,

o lume-i de senzații și simțiri,

e lumea cea adevărată scăldată-n armonii.

Pianul plutește pe-o mare turcoaz,

îl vezi dar nul vezi, e sunetul lui pe talaz.

Fiori de plăcere îți trec pe piele și-n gând

când respirația petalei de crin

s-așază discret, surâzând,

pe buzele-ți însetate de soare precum un măslin.

Fascinată,-n lumea nouă-naintez,

desenele alb-negru colorez

și-ajung așa la desăvârșire

căci în culoare stă întreaga fire.

Nu sunt o artistă cum s-ar zice

însă am găsit frumosul diafan ce de plăcere inima-mi frânge...

O frânge în mii de sunete, senzații și culori,

o-mbracă-n mantie de zefir din seară până-n zori

și-o-nalță mai sus, tot mai sus,

sumbrul și ambiguu rămân la apus...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook

 
Citatepedia se îmbunătățește și prin votare. Nu uita să dai cel puțin un vot/zi. Durează doar câteva secunde!