Somn
Nu mai apuc să mă culc cu tine
atâta nenorocită veghe
atâta insomnie, patule, vecine,
îmi cântă-n ureche.
Ce cântec?
Greață de piatră borțoasă
de soare cu lumină-n pântec
de gândire țestoasă.
Dar eu țin minte, prin ținere de minte
vremurile împărate
când mugetul taurilor lăsa gravide
muierile din cetate.
poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vecini
- poezii despre urechi
- poezii despre tauri
- poezii despre somn
- poezii despre muzică
- poezii despre insomnie
- poezii despre gânduri
- poezii despre femei
- poezii despre broaște țestoase
