Rânduri pentru fiica Maria

Nu pot să-ţi dau un mărţişor,
Dar ţi-l trimit în depărtare,
Făcut din raza cea de soare
Şi părintescul nostru dor.

În singuratic colţ al minţii,
Noi ne rugăm să treacă vama
Şi-abia acuma ne dăm seama
Cum ne-aşteptau pe noi părinţii...

"Pe lume toate au un rând,
E bună viaţa, chiar şi-amară";
Amestecat cu primăvară,
De sus, ne-acoperă un gând.

Zâmbind, pe-această-a lumii parte,
Răsare-un firav ghiocel,
Ca să n-aştepţi şi tu la fel,
Când noi vom fi şi mai departe...

poezie de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!