Paradox
plăteam prețul unei vini închipuite
dar timpul ne-a răscumpărat
greșeala de a visa
visul se multiplica într-atât
încât părea peliculă arhivată cronologic
cu protagoniști neschimbați
ce individualizau deznodământul
fiecărei epoci marcante
memoria derulează mereu
secvențele acelui, undeva, cândva
în care secundele se zbat
în coincidențele stranii
al unui mâine întârziat
nimic nu poate dezintegra
îmbrățișarea imaterială al aceluiași întreg
cuprins într-un noi,
un emblematic paradox
între privilegiu si clandestin
poezie de Rodica-Rita Ruta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
