Frământări
mă tot întreb și mă frământ
de ce există pe acest pămănt
războaie crime grupări de teroriști
în lumea condusă de zei anarhiști.
azi m-aș înșuruba în cerul albastru
vecin privirii mele să fie un astru
lumina fericită s-o văd o veșnicie
în puritatea ei să am temeinicie.
nu mai vreau să știu de tragedii
doar să mă cuprindă sublime rapsodii
să cred că-n univers veghează Dumnezeu
că miracole în lume vor dăinui mereu.
iubirea îngerească vreau să se extindă
chipuri zâmbitoare să privesc în oglindă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre îngeri
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vecini
- poezii despre tragedie
- poezii despre terorism
- poezii despre război
- poezii despre religie
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?