Replică la poezia "O iarnă pentru fiecare" de Violetta Petre

M-a copleşit tardivă şi speranţa,
Că ne vom împăca, dar cu durere,
Aud că soacra n-a-ncetat să zbiere
Şi am fugit din nou, spăşit, la Tanţa.

Am inghiţit de bună seama hapul,
Căci generos, am procedat ca tontul,
În timp record mi s-a golit şi contul
Şi-acum pe stradă Tanţa-ntoarce capul.

Soseşte iarna, e deja zăpadă
Şi ne găseşte rătăciţi prin viaţă
Luatu-mi-ai şi casa, ca o hoaţă,
Ai divorţat si am rămas pe stradă.

La tine-i cald, probabil, stai acasă
La mine viscoleşte iarna oarbă
Am turţuri prin mustaţă şi prin barbă
Şi mă-ncălzesc c-o sticlă de spirtoasă!

În parc pe bancă, dorm sub felinare,
Iar pernă-i bocceluţa din spinare...

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!