Rezervare în ziua de ieri

Miazănoaptea respiră vuietul cetei
Din bârlogul lupoaicei vine vaiet de fier
Tâmplele mele aud inima pietrei
Cum bate... Mă cheamă la ospăţul de ger.
.
Rămas-a doar fumul din starea de verde,
Din oasele verii - doar albe eresuri.
Căci viforu-nghite tot ce se vede
Şuierând lăcomos ca regele Cresus.
.
Nu-i iarna... ci numai lupoaica "Tristeţe"
Dorindu-mă pradă cu calde zvâcniri!
Cu pâclă şi neguri pornit-a să-ngheţe
Lumini aurii ce-mi răsar în priviri!
.
Prieteni! Cu uşile-nchise-n zăvoare spre vifor
Mă nasc iar din sine-mi - formându-mă miez
De nucă - ce are patru aripi de înger
Rostindu-mi speranţa ca pe un crez
.
Oh, "doamnă lupoaică"! Tu,"doamnă de rece",
Prin viscolu-ţi negru nu cumva să disperi!
Te primesc, nu zic nu, pentru-o vizită scurtă,
Îţi fac, cert, rezervare în ziua de ieri!

poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!