Sex-appeal

Zilele mele de hârjoană-n pat s-au dus demult,
Drapelul nu se mai înalţă pe catarg noapte de noapte,
Ce era-înainte bărbăţia şi sex appeal-ul meu
Azi e doar un furtunaş pentru evacuat apele uzate.
A fost o vreme când una-două, tam-nesam, de capul ei,
Cu tupeu, din pantaloni ţâşnea obraznică, sprinţară –
Dar acum e trudă grea şi-mi trebuie răbdare
Să-o găsesc şi s-o conving să iasă puţintel afară.
Era poznită foarte şi-mi era cumva ruşine
De felul în care reacţiona în fiecare dimineaţă,
Fiindcă nu stătea deloc cuminte şi nu voia să doarmă,
Îi plăcea,-n poziţie de drepţi, să vadă cum mă rad pe faţă.
Acum, cu vârsta,-mi crează altfel de probleme,
Acel nimic cu căpşorul atârnând, pe ţigăneşte – canci,
Alunecă, molcom, prin şliţ şi, sfios, mă urmăreşte,
Privind în jos, cum îmi leg şireturile la bocanci.

poezie de autor necunoscut/anonim (S.U.A.), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!