amestec neputința cu speranța
infinitul cu orizontul
și din când în când
mă frâng de dorul nesfârșirii
în bucăți de prezent
aleg astfel să trăiesc
cu intensitatea celui care știe
că mâine e doar o promisiune
.........................................
vezi
de aceea nu-mi pot opri zâmbetul
când mă doare viața
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contact | Termeni de utilizare | Cookies | Pentru alte site-uri
Citatepedia este un proiect cultural cu acces gratuit. Materialele de pe acest site fie au fost puse la dispoziție de autorii lor sau de reprezentanți ai acestora, fie nu sunt protejate de drepturi de autor (pentru că au caracter de citate sau au drepturi de autor expirate), fie sunt puse în circulație pentru a promova creații și artiști. Orice chestiune de natură legală se rezolvă pe cale amiabilă.
