Îndemn românesc...
Țara mea cu grai de dor,
Lângă gura de izvor,
Cânt sub nori de Tricolor,
Slăvește-ți Marea Unire!
Românească cucerire.
Țara doinelor de jele,
Trecută prin vremuri grele,
La porți în cumpene rele...
Sărăcită ai fost la sânge,
Nu-ți pune dușmanii în frunte,
Nu uita trădările, robia și rănile.
Abia că ți-ai revenit,
După câte ai suferit
Și acum iar te-ai poticnit.
Că puțini au gânduri bune,
Când vin cu cereri spre tine.
Străinii îți vor toată bogăția,
Nu îți prețuiesc frăția,
Îți i-au tot de sub picioare,
Iar cei fără de credință
Te vând fără de durere,
Ca pe-o foaie din ziare.
Lacrimile îmi dau năvală,
Când văd ce se întâmplă în țară,
Demnitatea-i o ruină,
Hoția este regină, cu cravată centenară,
Iar Unirea românească
Urcă o treaptă, trei coboară.
Strânge centura române!
Unirii dă-i fapte bune!
Și renume cu sfânt nume,
Să n-ajungi ca la început
Dezbrăcat și iar flămând,
Doar slugă la bogătașii
Ce te calcă în picioare,
După ce ți-au luat tot.
Că străinu-i ca și spinul,
Te face să simți suspinul,
Iar românii ce trădează,
Blestemul să le fie casă,
Când vând glia cea străbună,
Și uită de Limba Română.
Foaie verde de trifoi,
Doamne, ajută românii tăi!
Ca Unirea Centenară
Să-i trezească la morală.
poezie de Valeria Mahok (5 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
