Aşa sentinţă... execut

Instigi priviri şi-atingeri blânde,
Zâmbeşti şi plângi... vrăjitorie,
Când palmele cuprind plăpânde
Un infinit... de nostalgie.

Complicităţi... arunci în suflet
Şi raze care ard... cumplit,
Enigma... veşnicului umblet,
Cuvântul încă... nerostit.

Compui apoi... nemărginirea,
Din ape... vise... şi tăceri,
Punând în slove, strălucirea
Şi-argintul ultimelor veri.

Te culci şi te trezeşti... cu mine
Ca un sărut... pe sânul drept,
Ce vrea picanterii virgine,
Pe sfârcul viu... ca un accept.

Şi mă condamni... poruncitoare,
Doi ani întregi să te sărut,
Fără a pune... o-ntrebare
Aşa sentinţă... execut.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!