Vata de sticlă
și-a izolat acoperișul cu vată
de sticlă: acum
îl mănâncă omoplații și creierii răspândiți
printre țigle de fum
sub ploaia tăcută trecută
în cartea
re-cordurilor însingurate
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre ploaie sau poezii despre cărți
