Râul

Minciunile pe care le spui
Rup tăcerea
Ce se aşterne
Peste râul întunecat
Ce duce spre locul
Unde lumina înţelepciunii
Nu ajunge
Unde bunătatea şi frumuseţea
Au fost de mult uitate
Rupte de pe cer şi aruncate
În hidoase şi reci încăperi

Minciunile pe care le spui
Te fac să simţi durerea,
Strigăte de suferinţă
Sparg liniştea în mii de cioburi
Ce-ţi rănesc privirea
Obişnuită să vadă
Doar lumină şi fericire,
Oamenii din jurul tău
Îşi schimbă măştile
Cu măşti groteşti
Ce parcă râd de tine

Minciunile pe care le spui
Muşcă cu colţi de fier
Din sfera de lumină
Pe care ai creat-o
Cu jumătatea ta
Împlinind blestemul ce spune
Că perfecţiunea nu există
Lăsând pe chipul tău
Urme adânc sculptate
Ce par mereu a fi
Un râu ce din drumul său nu se abate.

poezie de Calin Ioan Acu
Adăugat de Dinu Mihaica
Comentează! | Votează! | Copiază!