Metafore şi epitete

Mi-ai apărut în cale ca o poezie,
Cu versuri lungi şi rime îmbrăţişate,
Având înşiruiri de adevăr şi fantezie,
Scrise pe suflet cu litere îngroşate.

Te pot descrie doar prin epitete,
În stihuri cu slove moi din catifea,
Versul ţi-l sorb în zori pe îndelete,
Ca pe o poezie cu aromă de cafea.

În strofa vieţii mele cu rime agitate,
Eşti o metaforă ce sufletu-mi alină,
Când îţi admir sfios şi pe nerăsuflate,
Piciorul metric şi glezna lui cea fină.