Rondelul Valentinei
Cum se prefirā, printre crini, lumina,
Învāluitā într-un cald mister,
Și cum se-nalțā, zveltā, pân' la cer,
Atuncea când o vād pe Valentina.
Un dor imaculat precum hermina
Mā-nvăluie și zboarā ín eter,
Cum se prefirā, printre crini, lumina,
Când sufletul îmi cântā Lerui-Ler!
Poporul nostru-și plânge rādācina,
Iar eu îmi prind o floare la rever,
Ca sā-mi acoper plânsetul stingher...
Și-n suflet, vai!, îmi cântā piculina,
Atuncea când o vād pe Valentina!
rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
