Voluptas
Privesc cu detașare pe scenă de la stal,
cum ai intrat în rolul gândit de autor,
încât îndrăgostitul de mine-i un decor,
în care voluptatea-ți se-ntinde abisal
Mă perpelește-n dogoarea din deșert,
dezvăluind nuanțe sub orbitoarea-i rază,
hai, toarnă-mi apă pe trupul slab, inert,
de dune de nisip salvează-mă, tu, oază,
De cumpene ora fântânilor e anunțată,
Sărutu-ți, pansament pe buzele crăpate,
Pecete otrăvită pe ultima iubire eșuată,
Zvon de Yvonne, delir peste cetate...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Ion Vinea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
