Rondelul tristeții
Smolita mea noapte vântoasă,
Carne din carnea mea înfrântă,
Când lupii timpului cuvântă
Și sfâșie toamna ploioasă.
Cuvinte grele se împlântă
În inimă, și mi-o apasă,
Smolita mea noapte vântoasă,
Carne din carnea mea înfrântă.
Un strop de apă tămâioasă
Din gura ta, care cuvântă,
S-a stins în vină și angoasă,
Acum, tăcerea ne-nveșmântă.
Smolita mea noapte vântoasă.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înfrângere
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre noapte
- poezii despre lupi
- poezii despre inimă
