Santinelă în tenebre

Cu arma încărcată, prin tenebre,
Ca santinelă-s gata să trag focuri,
(Așa i-a dat și mamei în ghiocuri
O ghicitoare, când prindeam vertebre).

Soldat, de strajă nopții în agoră,
Îmi port mantaua grea de întuneric
Și voi soma orice erou homeric
Să nu aducă-n iad vreo auroră.

Mă antrenez pe ținte mișcătoare
Ce-ncearcă să mă muște pe la spate
Și trag, în serii, rime-mperecheate
De sperii și borfașii-n închisoare.

Născut soldat, sfidez până și dracii
Cât am pe țeavă ritmurile sfinte;
Eu am consemn să nu dorm în cuvinte
Și să împușc cu stele vârcolacii!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook

 
Citatepedia se îmbunătățește și prin votare. Nu uita să dai cel puțin un vot/zi. Durează doar câteva secunde!