Viața ca o lecție învățată

Dorind să se (re)confirme pe sine, irefutabil,
Continuu, natura ne aruncă provocări:
În echilibrul precar dintre practic și dezirabil,
Ne vrea mai încrâncenați pe-ale vieții cărări.

Mai mult sau mai puțin acute ori terne,
Perfide, mocninde sau rafinate la față
Toate dezechilibrele lumii moderne
Se regăsesc în locul geometric numit viață.

Din prea multă confuzie, în iureșul interior,
Cu care ni-i prigonită pe dinăuntru ființa,
Trăind cu teamă orice dezechilibru a prior′,
Nu facem altceva decât s-anticipăm suferința.

Suferința are, cu siguranță, și rol creator,
Deși pare povară chiar și vremelnica durere.
Cu migala celui mai tenace învățător,
Ea predă lecții despre câștigul de putere.

Care preface suferința-n prudență fecundă
Cum se călește fierul la flacăra alcalină;
În rezidența asigurată de propria-ne umbră,
Lecțiile învățate nasc armonice de lumină.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook