Asteapta-ma toamna

şi mă mai uit pe geam să mai treacă timpul
cerul sfâşiat de atâtea ciocuri stă să cadă-n zdrenţe
secunda trecută s-au terminat şi păsările de atâta numărat
mâinile mele dirijează vântul rostogolit printre petice
secunda asta pe stradă trece toamna
toamnă toamnă stai puţin stai aşteaptă-mă şi pe mine
măcar vom merge împreună mai departe
hm! îi zâmbesc cât de portocaliu îţi foşneşti paşii
o privesc în ochii gri şi-n suflet îmi cade atât de grea
ai grijă ce-mi naşti în privire ai grijă mi-e frig şi mi-e frică

poezie de Lucia Firefly Popescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!