Veni și noaptea și orașul își aprinse ochii ferestrelor. Cocoșelul veghe până târziu, când se stinse și cea din urmă luminiță. O liniște deplină stăpânea văz...

Veni și noaptea și orașul își aprinse ochii ferestrelor. Cocoșelul veghe până târziu, când se stinse și cea din urmă luminiță. O liniște deplină stăpânea văzduhul. Simți cum somnul îi mângâie pleoapele. Era vremea să se culce și dânsul. Nicicând nu fusese mai fericit. Cuibărită sub aripa lui călduroasă, rândunica asculta cu drag cum îi bate inima...

în Cocoșelul fără inimă
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Lacrimile Lacramioarei" de Virgil Chiriac este disponibilă pentru comandă online la numai 15.00 lei.
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook