Pierderi

pierd sensuri într-un vechi amurg
de dragul unui joi pierdut
pe frunte săruturi de plumb
le am întipărite

cascadele de ploi aduc
a sunete de tobe
şi umbre într-un dans tribal
aduc a mii de forme

e ceaţă...
mai opacă decât laptele
ce viaţă...
mai amară decât altele

pierdut în întuneric,
seamănă cu mine
busola lui? greşelile...
nicidecum iubire...

spune-mi tu ce cauţi
în atâta răutate
corupt de falsitate
într-o lume fără pace

linişte la suprafaţă,
haos în interior.
mintea super zbuciumată
de ce plângi de dorul lor?

e ceaţă...
mai opacă decât laptele
ce viaţă...
mai amară decât altele

poezie de Eduard Palade (15 ianuarie 2016)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!