Ultimii pași

Clopotul hrănit cu sufletul unui prunc
se zbate între cer și pământ

bătăile ca o flacără mută
răsfiră suferinți pe vorbe de duh

sânii secați ai femeilor bocitoare
agață pustiul de uși cariate de lacrimi

liniștea plecată în cuvinte spre cer
îndoaie genunchii întru binecuvântarea zilei

cerul pregătește nunta unui înger

cineva umblă prin mine cu o întrebare...

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
 
 

Adresa de e-mail a expeditorului

Adresa de e-mail a destinatarului

Mesaj (adresa paginii este inclusă automat)

Semnătură (numele expeditorului)

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook