Frunzele în bejenie

Într-o toamnă aurie,
Frunzele din pomi căzute
Au plecat în bejenie
Pe cărările de munte.

Vântul rece şi turbat
Le-a rostogolit în vale.
Unele-au ajuns în sat,
Multe-au rătăcit pe cale.

Altele-ajunse-n câmpie
S-au aşternut pe ogor.
I-au dat culoare arămie,
Formând un frumos covor.

Pe fruzele adunate
În tufiş de mărăcine,
Se poate ascunde-n noapte,
Iepuraşul, de jivine.

Tot din frunze-şi fac culcuş
Multe alte rozătoare.
Că, uite, vine acuş
Iarna, cu multă ninsoare.

La copaci, la rădăcină,
Omul frunze-a adunat.
Poate iarna ca să vină.
Sunt pregătiţi pentru iernat.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!